Am căutat pentru prima dată un butuc inteligent cu câteva luni în urmă când, în drum spre aeroport ne-am dat seama că niciunul dintre noi n-a scos cheile din butuc, unde rămân mereu peste noapte. Uitându-le în interior nu se punea problema ca cineva să ne intre în casă, ci cum aveam să intru eu după ce-i lăsam pe Oana și David la avion.
Spartul ușii era singura opțiune avută; locuim la parter, toate geamurile au gratii și niciunul nu dă direct spre ușă, așadar imposibil de pescuit în vreun fel. Inclusiv înainte de a intra în casă mă gândeam serios la achiziționarea unui butuc inteligent, singurul care m-ar scuti de viitoare aventuri și cheltuieli similare.
