De ce mă bucur că Note 7-ul explodează

Sunt ferm convins că celor de la Samsung nu le-a fost ușor să își poziționeze divizia de telefoane pe primul loc în topul producătorilor de dispozitive cu Android, dar de vreo doi ani parcă „li s-a urcat la cap”, devenind tot mai indiferenți față de doleanțele clienților existenți, mai precis față de aceia care fie nu-și permit, fie nu sunt dispuși să-și reînnoiască telefonul ori tableta anual.

Galaxy Note 7

Problemele lui Galaxy Note 7, se pare, i-a readus temporar cu picioarele pe pământ, determinându-i să-și revizuiască strategia. Așa se face că dispozitive despre care se susținea pe canalele oficiale că nu vor mai primi nicio actualizare, astăzi rulează o nouă versiune a sistemului de operare Android.

Mai mult, noile patch-uri periodice sunt mai consistente și aduc nu doar remedii pentru breșele de securitate, ci și optimizări ce-i reduc dispozitivului consumul de resurse sau sporesc autonomia.

Un bun exemplu ar fi Galaxy S6, telefon de care până nu demult fugeam, în egală măsură, și eu, și Oana, dar pe care acum, după cel mai recent upgrade, aproape ne batem, căci s-a transformat cu această ocazie din chestia aia drăguță bună de afișat în public, în aceeași chestie drăguță și ușoară care mai și funcționează impecabil și a cărei baterie durează, și durează, și durează.

Actualizare de sistem Galaxy S6

Schimbarea aceasta radicală de atitudine a unuia ca mine, e de bun augur pentru Samsung. Este de bun augur chiar și în condițiile în care, deși nu m-aș vedea niciodată cumpărându-le un telefon „la liber”, nu exclud ca la următoarea prelungire a abonamentului să profit de uzuala reducere făcută cu această ocazie de operator, pentru a alege un dispozitiv produs de ei în detrimentul achiziționării pe cont propriu, la același cost final, a unei chinezării, de dragul suportului mai îndelungat.

Nu exclud ca noua abordare să aibă alte motivații, dar senzația mea (și nu doar a mea), e că altfel ar fi stat lucrurile dacă Samsung nu avea nenorocul ca Note 7-ul să-i explodeze în față atât la propriu, cât și la figurat. Din acest motiv mă bucur de ghinionul lor și să sper că nu vor fi singurii, că de la Apple la LG, pe la toți marii fabricanți de telefoane văd nevoia unui eșec cel puțin similar.

5 Comentarii

  1. Ceea ce mi se pare o porcarie foarte mare, e ca scot telefoane unul dupa altul. Adica nici bine nu a fost S6, ca au scos S7. Dau 800€ pe un S6 Edge Plus, ca in cateva luni sa apara altul. Practic, nu te lasa sa te bucuri de el, fluturandu-ti in fata urmatorul model, ca apoi, in alte cateva luni sa nu iti mai ofere upgrade sistemului de operare. La fel si Apple.

    Nu stiu, probabil alti producatori de telefoane fac acelasi lucru, insa Samsung si Apple sunt cei mai mediatizati si pe primele doua locuri, si de aceea imi sar in ochi toate aceste aspecte.

    Dar hai sa luam ca exemplu Huawei. Cautati P7, apoi P8, acum P9. La un an lansate, diferente hardware, diferente software. Design schimbat radical de la o versiune la alta. P8 a primit upgrade de la Android OS, v4.4.2 (KitKat), la v5.0.2 (Lollipop), iar acum v6.0 (Marshmallow). Il am de un an de zile si l-am folosit majoritatea timpului intr-un mediu foarte neprielnic, rezistand ca nici un telefon avut de mine pana acum. De P9 n-am ce sa mai zic. Arata incredibil. Daca nu-ti plac telefoanele astea, atunci nu-ti plac telefoanele mobile. 🙂

    1. Vorbeam adineauri cu un verișor fan Apple și-mi spunea că iPhone 5, la 4 ani după lansare, încă se comporta decent. El l-a dat înapoi prin programul buyback la achiziționarea unui SE și a plătit vreo 300€ diferență.

  2. Am avut un Huawei Ascend P6, aproape 3 ani. Singura grijă care am avut-o o fost doar să nu-l pierd. Husa am păstrat-o un an (eram prea încîntat de telefon), după aia l-am pus la streaptease, doar folia de pe ecran. Şi şi aia transparentă !
    Solidă construcţie. Poate că dacă aveam grije să nu-l fi scăpat de cîteva ori, m-ar mai fi poate ţinut înche un an. Acum mă uit la P8 Lite, poate chiar P9 Lite, după buget (nefiind chiar atît de generos), sau posibil o chinezărie (adică direct din China) de care am tot citit lucruri interesante (şi) pe acest blog. Dacă e să am noroc, mă ţine 2 ani, dacă nu, preţu este totuşi incomparabil mai rezonabil decît ofertele din ţară.
    Chestia cu garanţia ?! Hmm, e cam aiurea, pe mine nu mă prea intere. Decît doar dacă aş da 1.700 euroi pe cel mai bengos telefon. Şi oricum, oricît ar fi de bengos, după 2, maxim 3 ani, este uzat moral. Eventual şi fizic. Şi cum telefoanele modulare sînt doar o frumoasă poveste, mă limitez la ceva ce-mi pot permite şi care să mă ţină 2 ani. Sau un an.
    Cît priveşte Note 7, Samsung este (încă) pe o poziţie din care îşi permite să facă tot felul de prostii, ignorînd dorinţele clienţilor. Cu noul „material de studiu” pentru pirotehnicieni, a reuşit pentru încă odată: regula „scump şi bun” nu se aplică în totalitate. La fel procedează şi Apple, şi de altfel mai toţi marii producători. Ori tendinţele pieţii îşi spun cuvîntul: cele mai multe încasări se fac cu telefoane mai „slăbuţe”. Dar muuulte.
    Personal, nu am fost tentat de Samsung, iar acum cu atît mai puţin. Alegerea mea se îndreaptă spre telefoanele mai accesibile, care să nu includă procente generoase pentru numele de brend. Şi am de unde alege…

  3. Să ne înțelegem, oamenii cumpară în fiecare an același telefon vopsit. Iar ca acesta să poată fi revândut, trebuie să vină cu specificații mai bune (pentru marketing) și implicit, să consume mai multe resurse.

    Nu cred că există update de software suficient de bun care să facă Note 7-le se nu mai explodeze, problema acolo e de hardware.

    Nexus 5x-ul meu zboară cu 2 GB memorie RAM, de pildă.

  4. De ce nu fac astia de la SAMSUNG un upgrade si la Note 3? Eu, sincer, chiar vreau un upgrade, ca versiune 5.1 la mine e cu batai de cap.

Lasă un răspuns

*