blog despre ce-mi ocupă timpul
Dacă nicio distribuție Linux nu-ți face cu ochiul, nu folosești Office 365 și nici aplicații Adobe, am o veste bună pentru tine: poți „transforma” Windows 10 într-un sistem de operare stabil și sigur, unul care nu-ți colectează datele și-n al cărui meniu Start n-ai niciun anunț…
Vei avea nevoie de o memorie USB de 8GB, de Rufus și de… cafea, cât mai multă cafea! Ar fi indicat, însă nu și neapărat, să te apuci de treaba asta dimineața, duminică dimineața…
Un singur program mă leagă actualmente de Windows, însă nefiind vorba de unul de care să mă pot dispensa —nici nu vreau— am încercat tot felul de tertipuri pentru a-l face să ruleze sub Linux. Imposibil. Doar virtualizat funcționează cum vreau eu.
A-l virtualiza pe desktop, în care sunt limitat la 8 GB de memorie RAM și am nevoie de fiecare în parte, s-a transformat într-o adevărată provocare. E drept, una din categoria celor care-mi plac: reducerea consumului de resurse a Windows.
Dezinstalarea tuturor actualizărilor Windows nu este o idee tocmai bună, însă voi explica în continuare, pentru cei care știți ce urmează să faceți, pașii de parcurs pentru eliminarea fără excepție a tuturor actualizărilor instalate de-a lungul timpului.
Pentru crearea scriptului de dezinstalare a actualizărilor Windows deschideți Notepad și lipiți conținutul din caseta inferioară (script creat după o idee găsită în forumurile Microsoft).
Am achiziționat recent un ultrabook Dell E7250 pentru a-l utiliza exclusiv cu GNU/Linux, însă despre care, dincolo de specificațiile-i tehnice și faptul că dpdv estetic n-are cusur, nu știam mare lucru, iar pentru a decide dacă-l păstrez sau trimit înapoi aveam nevoie să-l folosesc cel puțin câteva ore, așadar în prima zi l-am lăsat cu Windows 10-ul ce venea preinstalat.
Fiindcă știam din proprie experiență că firmele care se ocupă cu repunerea în circulație a PC-urilor nu vor pierde niciodată timpul cu configurarea lor (nu s-a făcut niciodată profit din asta pe segmentul lor), ci se vor limita la reinstalarea Windows-ului (dar și asta fiindcă-s obligate de legea de protecție a datelor personale să se asigure că le vând goale), și (mai mult pentru a evita returul motivat de lipsa acestora), să le instaleze driverele lipsă cu DriverPack sau alte soluții similare, mai întâi i-am descărcat și instalat manual fiecare driver în parte.
Am reinstalat recent Windows 10 pe laptop, iar ca de fiecare dată când fac acest lucru, odată adus la zi cu toate actualizările de securitate i-am omorât fără excepție toate serviciile cu care Microsoft l-a blindat pentru a ne „îmbunătăți experiența” și fără de care PC-ul se comportă la fel sau chiar mai bine.
Chiar dacă mi-am făcut un obicei din a folosi WPD pentru a face acest lucru, fiindcă nu-l mai folosisem de o bună bucată de timp și eram curios să văd dacă s-a schimbat în vreun fel, de data aceasta am rulat mai întâi O&O ShutUp10.
Înainte de a modifica ceva în astfel de programe, chiar mai înainte de a dezactiva crearea punctelor de restaurare și, de preferat după crearea unei imagini de sistem având Windows 10 configurat și cu toate driverele actualizate, e recomandat să exportați să exportați setările implicite și dispune astfel de un mod rapid de reveni la acestea.
Se poate întâmpla, chiar recent mi-a fost făcut cunoscut un caz de acest gen, ca dispozitivele USB să nu pornească automat la activarea PC-ului. În general această „problemă” apare la reactivarea computerului din modul hibernare sau având pornirea rapidă activată.
Soluția este simplă și implică accesarea Managerului de dispozitive (ce poate fi accesat rulând comanda devmgmt.msc în caseta Run, sau prin click-dreapta pe meniul Start al Windows 10 și accesând opțiunea cu același nume).
În lista ce va fi afișată, în cadrul Controlere Magistrală serială universală (ceea ce cunoaștem sub denumire de USB), localizăm dispozitivul cu pricina și facem click dreapta pe acesta.
