Cel mai bun filtru „anti-hateri” pentru WordPress

Cu o medie de 700 de afișări/articol în primele 24 de ore de la publicare, acest blog nu poate fi încadrat în lista celor mai vizitate sau influente din niciun top; poate doar în cel al blogurilor gravidelor imaginare. Chiar și așa, m-am procopsit cu niște plictisiți care au dezvoltat o mare pasiune din a mă înjura cu talent, adresându-mi acel gen de înjurături capabile să îmi strice buna dispoziție ore bune. Am încercat diverse soluții, dar unele dintre ele făceau blogului mai mult rău decât bine, ștergând automat și comentarii legitime, bine intenționate.

blog

După tot felul de încercări, inclusiv externalizarea comentariilor, am descoperit formula care se apropie cel mai mult de perfecțiune:”Akismet & Human”. Să vă explic cum funcționează:

  1. Se adaugă în blacklist-ul Akismet înjurăturile (Setări » Discuții » Lista neagră).
  2. Se caută un prieten blogger de încredere cu aceeași problemă, i se face cont pe blog și i se spune că are liber să elimine toate comentariile din Spam care, deși nu fac parte din această categorie, conțin înjurături de orice fel. Este rugat să le scoată de acolo pe cele trimise de oameni de bună credința, catalogate greșit de Akismet ca fiind spam.
  3. Tu nu accesezi niciodată secțiunea Spam proprie, ci doar pe cea a prietenului blogger, unde procedezi la fel, că altfel el n-ar avea nimic de câștigat de pe urma „colaborării”.

Altă metodă eficientă, cel puțin de moment nu există! Așadar, dacă scrieți pe un blog și nu duceți lipsă de hateri, puneți-o în aplicare și vă garantez că veți avea zile mai frumoase!

Apropo de asta, repet ce am mai spus de atâtea ori: de ce ai accesa un blog scris de unul cu care n-ai nici o afinitate, a unuia pe care simți nevoia să-l înjuri permanent?!? Eu, unul, mă dezabonez de la blogurile care nu-mi plac și, pentru a nu mai da pe acolo, redirecționez prin hosts adresele spre site-ul eu.ro.ro. Ura și la gară!

Când apar ocazional, pe blogurile pe care le urmăresc, articole care tratează subiecte ce nu mă interesează, trec mai departe și sunt convins că majoritatea dintre voi procedați la fel.

Un astfel de ex. este articolul recent în care am prezentat primul episod al podcastului. Deși articolul a fost accesat de vreo 900 de ori, podcastul a fost redat doar de 236, ceea ce îmi dă de înțeles —dacă statisticile afișate de SoundCloud sunt actualizate în timp real— că o mare parte dintre voi preferați alt tip de materiale.

Ca orice deținător de blog, mi-aș dori să scriu doar despre subiecte care să vă intereseze pe toți, pe cât mai mulți, dar, oricât m-am zbătut, până la ora actuală n-am descoperit rețeta…

Cei care comentați des ați înțeles că mă puteți critica fără constrângeri —și chiar vă rog să o faceți în continuare— și ați văzut că toate mustrările voastre, inclusiv acelea la care v-am dat de înțeles că mi s-au părut nefondate sau fructul unei interpretări total greșite, au apărut pe blog drept dovadă că nu sunt unul dintre cei care vrea de la cititorii săi doar lauri, laude și osanale. N-am nici tablouri cu mine, nici nu sunt înconjurat de oglinzi…

Poate greșesc că-i reduc la tăcere pe toți cei incapabili să scrie altceva decât înjurături în formularul de comentarii, sau pe cei de care nu mai vreau să aud, dar prefer să-mi păstrez buna dispoziție decât să nu le stric altora jocul de-a „astăzi am chef să înjur pe cineva”.

14 Comentarii

  1. As fi ascultat cu plăcere podcastul tau dar sunt in roaming si nu îmi permit. Însă îmi permit sa te rog sa continui cu cat mai multe articole. Felicitari pentru ceea ce faci!

  2. Nu poți mulțumi pe toată lumea și nici nu poți avea pretenția (și presupun că nici nu o ai) ca cititorul să fie interesat de toate articolele și/sau subiectele abordate.
    Pe mine mă interesează tutorialele de IT și cam orice DIY, și chapeau pentru ele și mai ales pentru atitudinea și promptitudinea cu care răspunzi comentariilor sau nelămuririlor. Sar cu nonșalanță peste android sau orice altceva nu mă interesează direct. Sunt conștient că alții au alte preocupări și alte interese, n-am cum să cer ca acest blog să fie numai despre ce vreau eu (ar fi absurd).
    Troll-i și hater-i vor exista mereu, ideea e să nu pui la inimă.

    1. Evident că n-am așa pretenții dumnezeiești. Eu o să scriu în continuare despre tot ce-mi place, voi citiți doar ce vă interesează. Referitor la „pusul la inimă”, când trag tare la ceva, e imposibil să nu mă doară „răutăcizmele” gratuite, de-asta prefer să nici nu le cunosc.

  3. Este printre putinele blog-uri care le citesc cu placere aproape zilnic, felicitari pentru munca depusa si continua tot asa.

  4. Foarte deșteaptă metoda Human. Așa nu te mai afectează înjurăturile și inepțiile celor care comentează la tine, iar mizeriile scrise pe blogul partenerului te lasă rece prin definiție. E ideea ta sau se practică între blogeri?

  5. Cum vad eu problema ta cu blogul, unii cand se simt „incarcati” cu diverse energii bat copii, bat nevasta, sau beau in tacere „cei cuminti”.
    Altii, mai aproape de tehnologie, in general oraseni adica dar nu 100%, intra pe net ca e la moda, si se descarca acolo, pe cine sau ce iese in cale.
    De obicei bloguri, sau alte locuri unde poti sa-ti spui parerea, tampa sau nu, ca daca incerci sa-ti spui parerea la teve merge doar cu markerul, o data.
    Din aceasta cauza raspunde doar pune gaz pe foc, fiindca el asta vrea de fapt, sa fie bagat in seama, si totul degenereaza evident.
    De asta eu asemuiesc haterii pe net cu cei ce-si bat nevasta, adica bre, daca esti barbat si vrei sa te bati sa-ti descarci ofurile da o palma primului barbat apropiat ca tine ca fizic si ai parte de ce-ti doresti, iar daca totusi nu ti-a ajuns da-i una si urmatorului.
    Nu da in nevasta miselule sau in copchil.
    Daca esti barbat, si ai ceva de spus fa-ti blog si infrunta multimea, nu murdarii blogul altuia ce nu iti poate raspunde cu aceeasi moneda.
    Eu nu am blog.
    Sant a treia categorie, ce priveste fara sa intervina, e cald aici, in zona mea, si cozy.
    😀

  6. Eu dau vina pe astenia de primavara.Aceasta este cauza tushei pline de amaraciunea tragicei realitati.In viata sunt bune si rele/buni si rai.Nu stiu ce lipseste ca sa fie blogul mai atragator.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.