Examenul auto, câteva sfaturi utile pentru examen, dar și despre primii 200 de km „de permis”.

Recapitulare pentru cei interesați de subiect, dar care au ajuns pe blog mai târziu: în 23 august 2016 am susținut și promovat proba teoretică, m-au programat la proba practică pe 6 decembrie. Mi-am reîncercat norocul în octombrie, m-au reprogramat pe 18 octombrie, dată la care am ratat ocazia de a deveni conducător auto. A trebuit reachitată taxa de examen și reînnoit cazierul judiciar.

De asemenea, au fost necesare trei ședințe de condus și o adeverință doveditoare. Două săptămâni mai târziu (perioada minimă de pauză impusă prin codul rutier), obțineam cea de-a doua șansă de a susține proba practică pe 3 ianuarie 2017 la ora 08:00, adică marțea trecută.

examnen auto

A fost ger, dar nici n-a plouat, nici n-a nins. La ora 08:00 s-a făcut tipica prezență, fiecare polițist examinator citind de pe o listă numele a 15-20 de candidați. Eu am nimerit la al doilea, un individ ciudățel. Ne vorbea nouă, dar privea în pământ; n-am reușit să-mi dau seama dacă se comporta așa din aroganță, teamă sau timiditate.

Mi-am întrebat instructorul despre examinatorul la care am nimerit. Mi-a spus doar că „Este un om corect, foarte corect!”. E bine de știut că nu e doar foarte exigent, mi-am zis în gând. Încă tremuram.

Examenul

Plecarea era de pe banda din mijloc dintre Fântâna Zodiac și Parcul Carol. Oricând puteau apărea mașini prin stânga sau prin dreapta mea. De altfel, știu de un coleg de școală care a picat fiindcă n-a întors capul pentru a vedea plecarea de pe loc a unei mașini parcate perpendicular în lateralul celei cu care dădea examenul. Examinatorul i-a pus frână și l-am picat cu 42 de puncte.

Eu n-am vrut să mă bazez doar pe oglinzi, chiar instructorul mi-a amintit să întorc neapărat capul, și l-am întors fix când un nerăbdător pleca din parcarea de care mă despărțea o bandă, moment în care examinatorul a început să mă certe că nu mă folosesc doar de oglinzi. What the duck?

După mai multe viraje la stânga, mi-a arătat un Cielo dărăpănat, parcat pe dos, și mi-a cerul să fac o parcare laterală cu spatele. Am parcat, dar cam la 0.5 m de bordură. A deschis portiera, mi-a arătat că greșisem și parcă cerea explicații.

I-am răspuns scurt: E parcat departe de bordură, oblic, mi-a fost greu să-mi iau reperele. Îmi zice că nu-l interesează reperele mele, parcarea n-a ieșit și punct, apoi a tras o linie pe fișa de examinare. Tocmai pierdusem 5 puncte.

Cum la următorul autoturism, un alt candidat efectua deja o parcare laterală, a venit comanda „Mergem pe direcția înainte!”.

Semnalizez, mă asigur, depășesc mașina de școală și aud „Oprim în dreptul Loganului și efectuăm o parcare laterală cu spatele!”. Îmi venea să-l râd. Loganul era parcat perfect, n-aveam cum să greșesc.

Am semnalizat și am parcat perfect paralel cu bordura, la 5 cm de aceasta. Examinatorul a ridicat sprâncenele parcă mirat. „În următoarea intersecție efectuăm virajul la dreapta!” Dar nici bine n-a terminat comanda, că mi-a reamintit „Nu mergem cu 20 la oră! Conduceți autovehiculul!”. M-am scuzat, am apăsat accelerația, am băgat într-a treia și i-am arătat că știu merge și repede, asta în timp ce-mi reproșa că m-am scuzat. 😐

Văzând că ne apropiem de o trecere de pietoni, am eliberat ușor accelerația, moment în care l-am auzit strigându-mi în ureche: „Ce viteză vă indică pe bord?!? Repede!”. 40 km/h, i-am răspuns. Iar replica a venit rapid:

„Păi și n-ați văzut indicatorul? Ce zicea indicatorul?”.

Mi-am amintit brusc de limitarea de 30/h; am tăcut și l-am privit cum trage două linii: prima în dreptul a 9 puncte, al doua în dreptul a 5. Mi-am făcut repede un calcul: 5+9+5. Ai să-mi trag palme! Inclusiv pentru conducerea cu viteză redusă aș mai fi primit 3 puncte de penalizare, deci trebuia să conduc impecabil dacă voiam permisul, ceea ce m-a motivat și mai tare.

Vreo 20 de minute mai târziu (examenul a durat aproximativ 35 de minute) a găsit loc pentru mersul înapoi, o altă manevră care mi-a ieșit perfect. Mi-a cerut să opresc și să asigur autovehiculul, după care a început să încercuiască manevrele efectuate.

Mi-a cerut să semnez, a semnat și martorul, apoi a început să scrie calificativul: „ADMIS”. Din impuls i-am mulțumit, moment în care a început să țipe la mine că n-am de ce să-i mulțumesc, că l-am luat pe merit și pe cunoștințele dobândite și tot așa vreo alte cinci minute.

Când mi-am dat seama că țin în mână o anexă, semnată de el și de martor, l-am întrerupt scurt: Doriți să vin martor la alt coleg?. „Nu, sunt suficienți candidați în cealaltă mașină!”. În regulă, o zi bună! Am scos cheile din contact, am coborât și l-am lăsat să-și revină. Ciudat om…

Traficul

Mă așteptam la un trafic de zi lucrătoare, dar am avut parte de unul lejer (nici de duminică, nici doar bară la bară). În trafic am dat de tot felul de șoferi, de la cei care, deși scria clar pe mașină că sunt în examen, n-au ezitat să mă depășească pentru a vira brusc la dreapta (taximetrist).

Pietoni am văzut doar 2, deși am scanat fiecare trotuar aflat la capăt de trecere. Primul cu spatele la zebră, iar al doilea, la intersecția dintre Şincai și Cuțitul de Argint, pe care l-am văzut din timp, de la vreo 15-20 m, adică mai mult decât suficient încât reducând viteza i-am dat timp să treacă fără a mai fi nevoit să opresc.

Câteva sfaturi pentru cei care veți susține proba practică

Am ratat prima ocazie de a obține permisul, dar a fost o experiență necesară pentru a înțelege la ce riscuri te expui atunci când nu te asiguri de mai multe ori. Oricând îți poate apărea un vitezoman în cale și pa, prosoape și colivă.

  • Dacă programarea la traseu se face ca în București, la 2-3 luni distanță, profitați de timpul avut la dispoziție și pregătiți-vă! Faceți cel puțin o ședință pe săptămână, iar în ultima săptămână de dinainte de examen faceți ședințe zilnice. Într-adevăr, e costisitor, dar priviți banii dați ca pe o investiție. Pe lângă o mai mare încredere la susținerea examenului, căpătați experiență și dobândiți aptitudini esențiale pentru a nu vă pune viața în pericol odată urcați la volan.
  • Dacă examinatorul ridică tonul sau face remarci menite să vă enerveze, nu comentați, nu schițați nimic. Cel cu care am luat eu examenul s-a enervat că am spus „Îmi cer scuze!” atunci când mi-a reproșat că aveam 20/h, și nu uitați că m-a certat când am întors capul pentru a mă asigura!
  • Respectați marcajele, semnalizați fiecare schimbare de direcție și nu vă grăbiți în intersecții, pătrundeți în acestea doar când aveți suficient timp să le traversați chiar și împingând mașina.
  • Dacă alt participant la trafic are prioritate dar vă invită să treceți, ignorați-l! Cu sau fără voia lui, tot neacordare de prioritate este!
  • Încercați să rămâneți sub 30 km/h pe durata examenului. Pe mine m-a costat 14 puncte și m-a ambiționat să fiu și mai atent, dar din câte am auzit, apropierea de limită îi demoralizează pe mulți…
  • Chiar dacă sunteți convinși că puteți opri autovehiculul la timp, dacă aveți pietoni, vă apropiați de o intersecție sau de un semafor pe culoarea roșie, încetiniți. Polițistul nu va ezita! Iar intervenția sa vă costă 21 de puncte, suficient cât să ratați șansa de a obține permisul!

Nu vă prezentați la examen dacă nu dețineți control absolut asupra autovehiculului! Pe durata examenului mi s-a aburit luneta, am pornit dezaburitorul și s-a rezolvat! La a doua parcare laterală nu a intrat în marsarier din prima (Golf 7), ceva ce îmi făcuse o singură dată pe durata școlarizării.

După trei zile cu permisul

În prima zi de permis am ieșit în trafic doar cu însoțitor cu permis de conducere și doar în orele mai degajate (13:00 – 16:00 » 20:00 – 23:00). Am evitat orele de vârf fiindcă era pentru prima dată când ieșeam cu tomata în trafic. Nu eram obișnuit nici cu ambreiajul și nici cu frâna, riscam să o bruschez și să-i încurc pe ceilalți, ori să le cresc tensiunea.

Am făcut 196 km doar în București, de miercuri de la 11:00, când am ridicat permisul de la DRPCIV, până joi la 22:55, când am început pauza de vreme rea, că nu intenționez să mă sinucid și nici nu vreau să omor pe careva.

Primul lucru pe care l-am făcut? Mi-am dus tomata la spălătorie, că nu mai văzuse altă apă decât cea de ploaie de prin august. S-a înviorat, i-a fost de bun augur băița.

Marea majoritate a șoferilor bucureșteni sunt foarte OK. Dacă semnalizez spre stânga sau dreapta (prefer să circul pe banda I atunci când e posibil), nu forțează niciunul (cu excepția taximetriștilor și BMW-urilor), mă devansează doar după câteva secunde în care își dau seama că nu se vor trezi cu mine peste ei, că i-am observat și că am rămas pe banda mea așteptându-i să treacă.

La semafor pornesc mai greu, ce-i drept, că instructorul a insistat să bag în viteză abia pe culoarea verde a semaforului; asta fac, iar în cele două zile petrecute mai mult în mașină decât altundeva (asta da, cu pauze), o dată chiar mi-a murit motorul, dar n-am auzit un claxon!

De claxonat m-a claxonat doar unul cu un coteț de Dacie mai bătrână decât mine; nu înțelegea de ce circul cu 20/h pe o străduță șerpuită dintre blocuri ce arăta ca după bombardament. I-am făcut loc și-a țâșnit de-i sărea Dacia prin gropi de parcă alergau nudiștii prin lanul de urzici. Du-te tare!

Azi am condus doar lopata, că vreau să pot să o scot din parcare fără mineri, în caz de urgențe.

25 Comentarii

  1. Felicitari pentru reusita…dupa cateva sute de mii de km.o sa ti se para floare la ureche si condusul indiferent de situatie.

  2. Felicitări! Eu am făcut școala de șoferi în București, în studenție. Fără menajamente, intra instructorul cu mine peste tot, de mă treceau sudori reci pe spinare, dar mi-a prins bine. Când am venit în Bz. m-am simțit ca și cum eram singurul cu mașină din oraș, niște străzi așa largi… 🙂

    1. Mulțumesc! Nici al meu nu m-a menajat, m-a băgat prin cele mai complicate și full intersecții din zona unde avea autorizația, plus ședințe în ore de vârf, noaptea și pe ploaie.

  3. Felicitari, mane!! O sa ti se para floare la ureche dupa cateva mii (NU zeci) de km, nu dupa cateva sute cat sustine Stefan. Poti fi tu chiar si copilul lu’ Schumacher.

    Ca sfat, piciorul cat mai putin pe ambreaj. Nu sta cu piciorul pe el la semafor, ci las-o pe liber. Cand e verde sau cand iti va intra repede in reflex si simti ca se va face verde, atunci baga in viteza si pleaca. Cand vezi culoarea rosie in fata, la fel, scoate-o pe liber si las-o sa curga. Fara ambreaj apasat. La trecere pe pietoni, la fel, liber si apoi bagi in viteza si pleci. Poate cine stie cand ai putea sa tii apasat ambreajul cateva secunde, dar evita pe cat de mult poti.

    Nu stiu ce motorizare ai pe masina, dar banuiesc ca benzina si motor mic, dar nu te sfii si schimba viteza un pic mai sportiv, nu ca o baba. Bineinteles, dupa ce motorul ajunge in parametrii optimi (90 grade pe ceas).

    Dupa ce o pornesti, da-i cateva secunde, apoi pleaca. Nu mai e ca pe timpuri, sa astepti 10 minute ca-i frig afara. Dupa drum lung, da-i 15-20-30 secunde la dispozitie pana o opresti, sa se raceasca putin turbo, daca are. Dar indiferent, las-o sa rasufle cateva secunde, pana iti pui telefonul si portofelul in buzunar, apoi opreste-o. Ulei bun, de calitate.

    Vei da de multi specialisti, dar vei descoperi singur stilul de mers, in timp. Insa, e bine sa pleci deja cu ceva idei despre un stil cat mai corect de condus, zic eu, cu zeci de mii de km facuti prin Belgia, Franta si Olanda, prin inima Parisului de vreo 4 ori la ore de varf, prin inima Amsterdamului de vreo 3 ori la ore de varf. Inclusiv o data, conducand un microbus prin ambele orase, la fel, ore de varf. Si prin alte mari orase.

    Si da, cel mai dificil mi-a fost prin centrul Bucurestului, cu masina mica, la ore de varf, cand toata lumea vrea sa te linseze daca gresesti vreodata. Asta-i diferenta dintre Ro si restul lumii 😀

    Iti urez sute de mii de km fara incidente!!!

    1. Mulțumesc pentru sfaturi! La opriri necesare (semafor, treceri de pietoni, cedează trecerea ori stop), scot din viteză, că a insistat mult instructorul asupra acestui aspect.
      Motorizarea este TDI 1.9, 105 CP. La pornire îi las acum vreo 5 minute (temperaturi cu valori negative), dar de oprirea motorului puțin mai târziu nu știam, mulțumesc.
      Mulțumesc, asemenea!

    2. Motorizare foarte buna pe caroseria aia. Altii au masini de 1,6T si n-au asa motor. 5 minute e prea mult. Sa zicem ca-l lasi un minut ca-i foarte frig, dar un motor se incalzeste in mers. Nu e indicat sa sari de aproximativ 2000 rpm pana nu ajunge la temperatura, atunci cand schimbi viteza, doar daca extrem de necesar.
      Mersul mult al motorului la relanti nu este prea indicat. Iar la oprire, ptr ca ai turbo, chiar e necesar sa-l lasi 20-30 secunde daca ai posibilitatea, pentru a se raci putin. Normal, daca uneori nu ai aceasta posibilitate in anumite situatii, ti cont de ea cand o vei avea.
      Am citit zeci de ore pe forumuri si am retinut doar ce spuneau cei cu experienta. Poti cauta si tu asa de curiozitate.

  4. Felicitari !
    Imi permit si eu sa-ti dau cateva sfaturi , daca nu te superi .
    Foarte important , si oprirea si pornirea motorului se face cu ambreiajul calcat chiar daca schimbatorul este pe liber !
    Pastreaza distanta si fata de cel din fata ta , si lateral cand depasesti .
    Sa nu mergi sub 1500 rpm.
    Verifica nivelul uleiului macar saptamanal , daca nu zilnic .
    Iti doresc multi km fara evenimente !

  5. Am luat carnetul in 1993 cand nu dadeai examen pe masina cu care ai invatat si cand toate masinile erau cazaturi de Dacia. Atunci pentru oprirea motorului agentul examinator ridica din spranceana. Am avut nesansa sa pic pe o masina care intra greu in viteza a I-a. M-am rugat in gand sa-mi dea trasee lungi unde sa nu fiu nevoit sa opresc si sa plec de pe loc. Ghinion asa ca s-a oprit motorul de doua ori si enervat fiind acceleram mai tare. Agentul m-a picat pe motiv ca sunt agresiv si pericol in trafic. L-am rugat sa conduca el masina dar nu a facut-o. Toti care am fost in masina am picat datorita masinii desi eram asi in teorie, poligon si traseu. Apoi am avut norocul sa picam pe o Dacie noua cu 5 viteze. Era o placere am mers cu maxim a 3-a pana in 50 km/h, examinatorul calm si corect pe chestiuni cotidiene si nu barbarie gen opreste acum aici. Am luat fara probleme. Am condus aproape zilnic de 23 de ani pana in 50 km pe zi datorita serviciului. Ca sfat recomand tuturor sa citeasca legislatia in special la partea de incalcari ale legii ca ustura la buzunar rau. Indemanarea si intuitia sa nu slabeasca, rotesti capul prin exercitii periodice, te uiti in toate oglinzile. Nu conduce dupa bord, fa-te una cu masina, simti viteza, peisajul, cunoaste bine pozitia rotilor. Poti face un poligon personal la o adica. Evaluezi in trafic pe tine in raport cu ceilalti. Previi orice pe cat se poate. Nu te baza pe masina vreodata, nu face excese, respeca legea. Daca mergi incet ca ai semn de incepator pune si avaria oamenii devin mai intelegatori cand vad semnale decat cand nesimtitul intra in trafic fara semnalizare sau cauta loc de parcare fara sa-l intereseze ca are coloana in spate. Cat timp esti la volan ai o responsabilitate, cunoate-ti masina bine, actioneaza in orice moment rapid, fii pregatit pentru orice. Cunoaste traseul care il urmezi, de la gropi, indicatoare semafoare. Este si un exercitiu pentru minte. Cu timpul va deveni rutina. Preventia este cheia pentru a fi cat de cat ferit de evenimente. Asa ca mari sfaturi nu se pot da, fara practica ramanem doar la cuvinte.

  6. Felicitari si fara evenimente ! Asa m-a picat pe mine la traseu,nu am intors capul suficient de mult cand m-am uitat in oglinda ,desi nu cred nici acum,dupa aproape 15 ani de condus fara nici un accident(desi merg zilnic cu otomobilu’,fara sa mai pun la socoteala concediul), ca toti soferii intorc capul ,asa ca un robinet ,pentru a se uita in oglinda!

  7. Si sa stii ca daca pana acum zicea ca ai vazut prostia ,de acum incolo ea va disparea ,ii va lua loc esenta ei ! Pe mine ma claxonau pe un drum cu limita de viteza 100km sa merg mai repede desi aveam 105 km ! Dar de,mie nu imi place sa apar la stiri . Stilul de condus ti-l vei concretiza singur ! Nu imi permit nici acum sa-i spun unui om ca eu sunt meserias,nu am cum ! Eu ii voi spune intotdeauna sa circule doar regulamentar ! In rest sanatate !

  8. Bravo in primul rand!

    Cateva sfaturi din partea mea: tot timpul trebuie sa te intrebi daca ai prioritate sau nu in trafic. Un fel de 1 sau 0 din IT.
    Vei intalni ocazii cand vei ceda de la tine pentru ca nu ai cum sa intelegi cum judeca fiecare participant la trafic. Este imposibil.

    Sa ai bifa la conduita preventiva [X] prezenta tot timpul. Te scuteste de efort, nervi si timp consumat. O singura data am muscat-o eu cu un taximetrist si, crede-ma, nu merita.

    Nu intra in pacatul rutinei. Ochiul sa caute tot timpul semnele de circulatie sau aplicarea dreptei unde nu avem dirijare.

    Aici, am muscat-o din nou chiar in bucale prin simplul fapt ca erau amplasate doua semafoare la o intersectie, unul pe partea dreapta si celalalt pe partea stanga. Dupa mine, cum conduc eu aici la tara, cel din dreapta se aplica pentru mersul la dreapta si inainte, cel din stanga pentru mersul la stanga. Puii mei, banda pe care era sa ma duc, pentru a face la stanga era contrasensul. Bafta a fost ca m-am miscat repede si m-am reincadrat pe banda corecta de stanga.

    Ultimul sfat: sa conduci. Nu exista posibilitate de save si loading. Nu uita, ai la talpa aproximativ o tona care poate face serioase daune. Intotdeauna sa feresti omul, metalul se repara.

  9. Salut Cristi,
    Am descoperit cautand ceva pe blogul tau (vroiam sa-mi cumpăr o camera de bord si cautam info despre gearbest) si mi-a placut felul tau de a scrie asa ca am dat o tura prin articolele tale.
    Felicitari pentru carnet. Este intra-adevar o reusita… mai ales ca erai in „re”…
    Subscriu 100% la sfatul tau #4. O sa gasesti in trafic foarte putini (din experienta mea) care respecta ordinea de intrare in intersectii mai ales in cele complicate. E mai simplu sa cedezi trecerea celuilalt decat sa gandesti… da asta presupune sa știi. Numai ca sunt si cazuri in care omu’ nu vrea să treaca pana ce nu mergi tu primu’. Mi s-a întâmplat de mai multe ori cand am refuzat sa intru intr-o intersectie cedându-mi-se prioritatea iar omu’ se incapatanase sa treaca ca s-a lasat cu claxoane de la ceilalți soferi că blocam intersectia. Asa cum zicea cineva mai sus, nu sti ce îi in mintea celuilalt sau cum gandeste el situatia.
    Imi place sa respect ceea ce am invatat dar gasesc cazuri (vei gasi si tu cu siguranță) in care îi vei enerva pe altii cu comportamentul tau corect, legal, suficient sa ii faca sa se deplaseze paralel cu tine si sa iti ureze „de bine”, sa te claxoneze sau sa-ti dea flash-uri. Sfatul meu este sa nu iti intorci fata spre ei si sa iti vezi de drumul tau. Nu va avea o mină amiabila, cu siguranta.
    Iti dau un exemplu ce mi s-a intamplat saptamana asta. Coboram pe un deal, o varianta cum ii zicem noi, cu 2 benzi de coborâre, in oras. Coboram cu 60 iar in spatele meu unu’ imi dadea flash-uri sa ma grabesc sau sa ma trag din fața lui ca el vine cu 100. Verific banda cealaltă, veneau mașini in viteza si nu m-am incumetat sa schimb banda. Omu’ insista cu flash-urile. El intelege ca nu vreau sa ma dau din fata lui, accelereaza si mai mult, intra intr-un slalom sinucigas ca sa ajunga in fata mea si pune frana. Am fost exact la o palma de un accident urat de tot. Dupa asta a accelerat nebuneste si a disparut.
    Ce pot sa mai spun … stay tuned 🙂

    BTW eram pe punctul de a-mi cumpara o cameră de bord (dashboard) ca sa înregistrez situațiile precum exemplul de mai sus, cand am găsit aplicatia asta. Vedeti dacă o gasiti de folos. Avand un S6 Edge Plus am salvat banii.
    Aplicatia se numeste Daily Roads Voyager si o gasiti in Google Play.
    Cele bune

    1. Mulțumesc pentru recomandări! Sfaturile date de mine sunt utile pe durata examinării, în trafic fiecare face ce vrea și oricum eu nu sunt deocamdată în măsură să dau cu părerea. 🙂

  10. Felicitari! Citind articolul am rememorat cum am fost picat prima data a examen in…..1981. Aveam……25 ani….. Am plecat de pe loc cu semnalizare, apoi … nu am acordat prioritate unui motociclu pt persoane cu handicap locomotor si gata. Militianul de atunci mi-a spus ca pentru neacordare de prioritate se retine permisul si deci el nu are cum sa ma promoveze acum. A doua oara am promovat examenul. Si de atunci nu doresc sa va spun cum era cu masinile si preturile lor atunci. Erau foarte greu abordabile daca nu erai gestionar sau salariat la abator. Acum e boierie mare. Imi permit sa va dau un sfat de principiu: cind intr-o anumita situatie dificila sinteti pus sa luati o hotarire, luati-o, si apoi indepliniti-o fara sovaire. Notiunea : a pierdut controlul volanului nu trebuie sa existe. Mai bine o hotarire mai putin buna decit ridicarea miinilor de pe volan. In situatii dificile creierul reactioneaza ca un pilot automat. Si e chiar un I7 sa stiti. Experienta sau cum se zice azi expertiza se cistiga conducind, de la simplu la complicat. Fara frica, fiindca frica duce la sovaire. Iar parcarea laterala cu spatele am dat-o la examen si am folosit-o de nenumarate ori fiindca e foarte utila. Ma opresc aici cu sfaturile si va doresc kilometri multi fara probleme, sa vizitati locuri frumoase. Si nu uitati: in vest toti teribilistii romani se potolesc ca prin minune. Stiu ei de ce…..

  11. Felicitari Cristian! Felicitari mai ales ca ai reusit sa-ti iei permisul in traficul din Bucuresti.
    Si eu am picat primul examen prin 1989. Pe atunci se dadea sala, poligonul, traseul de zi
    si traseul de noapte. M-a picat un militian burtos care mi-a spus ca la urmatoarea intersectie trebuie sa fac stanga. M-am incadrat corespunzator dar el a sustinut ca ma aflu pe terasamentul liniei de tramvai. Nu a fost asa si nici nu a vrut sa se convinga. A doua oara am luat totul in aceeasi zi/noapte dar cu un militian cu fata umana.
    Sfaturi nu prea ti-as da, dar ti-l recomand pe cel al lui Alexandru Ionut. Daca mergi de ceva timp la un drum mai lung si te opresti undeva (parcare, benzinarie) lasa motorul sa mai mearga ceva timp (este valabil si pentru diesel si pentru benzina).
    Altfel eu sunt mai degraba atent la BIZONI si taximetristi. Un BIZON va incerca intotdeauna sa se bage intre tine si cel din fata ta chiar daca lungimea distantei dintre tine si cel din fata este (cel putin) mai mica decat lungimea masinii lui. Pe de alta parte
    taximetristii intotdeauna incaleca doua benzi, nu sti pe care o vor alege in final, asa ca intotdeauna sunt cu ochii pe ei.
    Iar cartierul pe care l-ai ales (D.T.) este super OK (pacat ca ai prins santierul de acum).
    Drumuri bune!

  12. Zice instructorul: condu astfel încât toţi sunt proşti! Adică foarte prevăzător. Nu te uita că ai prioritate, vezi dacă celălalt chiar ţi-o acordă, dacă la o intersecţie colegu’ chiar semnalizează schimbarea direcţiei de mers..etc. Trebuie să intuieşti un pic ce gândeşte sau ce are de gând să facă celălalt care din cauza problemelor cu nevasta sau la servici poate uita de semnalizare sau de prioritate. Asta face creierul la sutime de secundă. Ignoră-i pe cei cu flash-uri şi claxoane şi mergi regulamentar. Keep calm!
    Pentru a uşura condusul prin oraş mi-am luat automată, pentru cei şmecheri care se bagă în faţă şi pun frână am pus dashcam (pentru că se zice că totdeauna cel din spate e de vină). Şi uite aşa am ajuns aproape la jumatea distanţei pământ-lună fără nimic deosebit. Drumuri bune!

  13. Felicitari si Drive safely! Nu este nimic mai important ca tine. Mai bine te opresti decat sa fortezi o trecere, depasire, etc. Cu timpul vei uita de primele zile de condus si te vei simti mult mai sigur si increzator, totusi nu lasa niciodata garda jos. Pastreaza atentia marita in fiecare clipa. Ti-o zice unul care se „plimba” cu 40 tone si acusica sare de 2 milioane de km. Bafta.

Lasă un răspuns

*