Mecanicii sunt de vină… și-n accidentul din Valencia, și-n cel din Santiago de Compostela

În 3 iulie 2006, la 13:03, un metrou care transporta 150 de persoane deraia în Valencia. În acel accident și-au pierdut viața mecanicul și 47 de pasageri. La momentul accidentului, metroul circula cu 81 km/h într-o porțiune în care ar fi trebuit să circule cu maximum 40 km/h.

accident tren 2006 / 2013

În 24 iulie 2013, la 20:41, un tren deraia în Santiago de Compostela. În accident și-au pierdut viața 78 de pasageri. La momentul accidentului, trenul circula cu 190 km/h într-o porțiune în care ar fi trebuit să circule cu maximum 80 km/h.

Coincidențe imposibile…

  • Ambele accidente au avut loc în luna iulie, în curbe periculoase, dublând oarecum viteza maximă permisă.
  • Deși ar fi trebuit să existe, sistemele care ar fi putut forța frânarea în mod automat (FAP în cazul metroului și ERTMS în cazul trenului), nu erau disponibile în porțiunile în care au avut loc accidentele.
  • Ambele accidente, se pare, s-au produs din cauza mecanicilor.

Având în vedere că metroul din Valencia s-a răsturnat tot din cauza vitezei excesive, tot într-o curbă în care nu existau sisteme de frânare automată, cum a fost ca ani buni după accident istoria să se repete? Chiar nu s-a gândit nimeni că și trenurile care, pe o distanță de 4 km trebuie să reducă viteza de la 200 km/h la 80 km/h, sunt expuse riscului de a deraia și provoca un nou accident grav? Dacă mecanicul făcea infarct? Sau… dacă voia să se sinucidă? Nu era mai simplă montarea unui sistem de frânare obligatorie, automată, în toate porțiunile periculoase?

E clar că un astfel de sistem n-ar fi costat mai mult decât viețile a 78 de persoane, dar sunt convins că ar fi fost mai ieftin chiar și decât cele 8 vagoane și 2 locomotive de care s-a ales praful!

Deoarece pentru a ajunge la birou trebuia să traversez Madridul la o oră de vârf, ani în șir am făcut naveta cu metroul. Am călătorit de foarte multe ori și cu trenurile Renfe (inclusiv Cercanias și Ave), în Madrid, între Madrid și Barcelona și între Almeria și Madrid, dar în niciun moment, nici în Metro și nici în Renfe, nu mi-a trecut prin cap că viața mea ar putea depinde, în unele locuri, 100% de acțiunile mecanicului. Pur și simplu nu credeam că așa ceva este posibil! Nu în 2013! Nu într-o țară cu suficiente resurse pentru a preveni astfel de incidente! Cu atât mai puțin în una care a mai și trecut prin așa ceva!

Dar, ca de obicei, doar mecanicii sunt de vină… Iar noi, cei care călătorim cu trenurile, ne vom ruga în continuare la sfântul satelit, să nu ni se întâmple nouă.

Un comentariu

  1. E problema generala, nu doar in Romania sau Spania. Pe nimeni nu intereseaza de unul sau de altul, ci doar de pielea proprie.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.